Alegerile din Republica Moldova: „Votează și vei schimba!”

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România a avut loc pe 16 noiembrie. Exact la două săptămâni distanță de alegerile parlamentare din R. Moldova. Despre alegerile din România s-a vorbit mult și încă se va mai vorbi. Nici analiștii politici, nici sociologii nu pot explica cum s-a întâmplat ca rezultatul final să fie atât de diferit față de sondajele prezentate înaintea scrutinului. Klaus Iohannis a câștigat pentru că românii au dorit o schimbare. Klaus Iohannis (de dreapta) a câștigat pentru că contracandidatul său, Victor Ponta (de stânga) a recurs, în această campanie electorală, la minciuni, calomnii, escrocherii etc. și asta nu a prins bine „generației twitter”.

Pentru R. Moldova, alegerile din România trebuie să fie o lecție dar în același timp trebuie să se țină cont și de faptul că „ulciorul nu merge de două ori la apă”. Probabilitatea ca moldovenii să se trezească, în ceasul al doisprezecelea, și să voteze, masiv, un partid de dreapta, pro-european și care să reprezinte „schimbarea”, este cam mică. Dar totuși există o speranță. Imboldul a venit iarăși de peste Prut.

Pe 30 noiembrie în R. Moldova lupta nu se va duce numai între „dreapta” și „stânga” dar și între „pro-occident” și „pro-orient”. În cursa electorală au intrat 27 de partide și 2 candidați independenți: care de dreapta, care de stânga, care de centru. Continue reading

Votul util – votul pentru viitorul european al Republicii Moldova!

În doar câteva zile, cetăţenii Republicii Moldova vor fi chemaţi la urnele de vot pentru a-şi desemna reprezentanţii în Parlament pentru următorii patru ani. Este lucru ştiut – pentru marea majoritate a cetăţenilor opţiunea politică se conturează în ultimele câteva zile înainte de alegeri. Mai există, bineînţeles, şi „nucleul dur”, format din membrii şi activiştii partidelor politice, care au o opţiune bine conturată în mod „permanent”. Dar, repet: vasta majoritate a votanţilor vor decide în dreptul cărui cerculeţ să aplice ştampila „VOTAT” pe ultima sută de metri, în preajma scrutinului. Aşadar, ne aflăm în plină perioadă de reflecţie. Cântărim, analizăm, comparăm platformele, liderii şi acţiunile partidelor politice. În această perioadă, contează absolut fiecare aspect: ce au făcut partidele politice în ultima perioadă de timp, onestitatea şi carisma liderilor şi a candidaţilor prezentaţi de către fiecare partid, comportamentul în cadrul campaniei electorale, caracterul şi realismul promisiunilor electorale etc.

Fiecare dintre noi are deja stabilit acel set de criterii conform cărora îşi formează opţiunea de vot. Cel mai important aspect în această „alchimie” complicată este caracterul obiectiv al analizei pe care o efectuăm. Astăzi, un lucru este clar – guvernarea din ultimii cinci ani nu a satisfăcut pe deplin aşteptările maselor care au fost formulate în mod clar şi explicit de către „generaţia 7 aprilie 2009”, cea care a optat în mod clar pentru orientarea ţării noastre în direcţia pro-europeană. Continue reading

Ziua Limbii Române la Academia Română din Roma

Omagiată pentru al doilea an consecutiv la Roma de „Accademia di Romania” în colaborare cu Asociaţia socio-culturală „Dacia”, Ziua Limbii Române a avut ca eveniment principal lansarea cărţii Eugeniei Bojoga „Limba română – «între paranteze»?”, urmată de o dezbatere axată pe situaţia actuală a limbii române în Republica Moldova. Amintim că începând din 2013, această festivitate este sărbătorită şi în România, continuând astfel tradiţia inaugurată pe 31 august 1990 în Basarabia cu ocazia revenirii la grafia latină.

În acest an, de Ziua Limbii Române, e de remarcat faptul că atât la Bucureşti, cât şi la Academia Română din Roma ne-am putut bucura de prezenţa a doi români originari din partea stângă a Prutului, compozitorul Eugen Doga şi profesoara Eugenia Bojoga. Dacă în perioada interbelică Basarabia era considerată de mulţi regăţeni o destinaţie de exil, aceeaşi Basarabie ne-a răsplătit de-a lungul anilor cu o multitudine de oameni de cultură, dintre care amintim, pentru a rămâne în temă, pe unul dintre cei mai mari lingvişti de talie mondială, Eugen Coşeriu. Dovadă că acolo unde politica dezbină, cultura leagă şi chiar dacă frontierele au fost construite să despartă, omului îi este dat să unească. Continue reading

Falia. Panorama transnistreana

Stăm în tranşee tupilaţi, mărunţi
şi gând întreg ne miruie pe frunţi:
nu-i vis la care jertfa să nu suie,
cum Românie fără Nistru nu e!
Andrei CIURUNGA (1920-2004)

Cea mai tragică dintre consecinţele anului 1940 nu este pierderea, recuperabilă (dovadă, eliberarea Nordului Ardealului, în 1944), a unei mari părţi din suprafaţa României, ci a sentimentului de putere deţinut atunci. Pierderea facilitează lipsa de orientare în problemele generale ale românităţii, în interiorul ţării şi, cu atît mai mult, în afara ei. Continue reading