Ziua Limbii Române la Academia Română din Roma

Omagiată pentru al doilea an consecutiv la Roma de „Accademia di Romania” în colaborare cu Asociaţia socio-culturală „Dacia”, Ziua Limbii Române a avut ca eveniment principal lansarea cărţii Eugeniei Bojoga „Limba română – «între paranteze»?”, urmată de o dezbatere axată pe situaţia actuală a limbii române în Republica Moldova. Amintim că începând din 2013, această festivitate este sărbătorită şi în România, continuând astfel tradiţia inaugurată pe 31 august 1990 în Basarabia cu ocazia revenirii la grafia latină.

În acest an, de Ziua Limbii Române, e de remarcat faptul că atât la Bucureşti, cât şi la Academia Română din Roma ne-am putut bucura de prezenţa a doi români originari din partea stângă a Prutului, compozitorul Eugen Doga şi profesoara Eugenia Bojoga. Dacă în perioada interbelică Basarabia era considerată de mulţi regăţeni o destinaţie de exil, aceeaşi Basarabie ne-a răsplătit de-a lungul anilor cu o multitudine de oameni de cultură, dintre care amintim, pentru a rămâne în temă, pe unul dintre cei mai mari lingvişti de talie mondială, Eugen Coşeriu. Dovadă că acolo unde politica dezbină, cultura leagă şi chiar dacă frontierele au fost construite să despartă, omului îi este dat să unească. Continue reading

De ce ne place să fim mai mult „altfel” decât „asemănători”? Lucian Boia – „De ce este România altfel”?

Lucrarea istoricului Lucian Boia, citită furibund în întreaga ţară, pare a fi o carte scrisă la vremuri de cumpănă, din amarul sufletului. O carte scrisă din tristeţea unei constatări dureroase: românii nu au reuşit până în secolul XXI să-şi depăşească slăbiciunile evidente şi să ajungă din urmă Europa. Într-un fel, autorul continuă o tradiţie de revoltă autohtonă începută de Emil Cioran prin „Schimbarea la faţă a României”. Doar că, în ciuda lepădării totale de un trecut considerat nefericit şi umilitor,  nu mai are acel final optimist şi acea proiecţie spre un viitor al resurecţiei ci îngroapă orizonturile ce vor veni într-un pesimism sumbru. Din amărăciune probabil, alături de o radiografie raţională şi profundă apar şi multe exagerări, concluzii nerealiste şi chiar verdicte prezentate intenţionat drept ipoteze şocante. Continue reading

Metamorfoza națiunii române. A cincea etapă

Puţine sunt ocaziile când conceptele prăfuite şi aproape încadrate într-un şablon rigid mai sunt trecute printr-o revizuire structurală. Aceasta este însă fericita situaţie în care, prin iniţiativa domnilor Vasile Boari, Sergiu Gherghina şi Radu Murea, ideile subsumate naţiunii şi identităţii naţionale au fost supuse unei analize moderne şi reactualizate în conturul secolului XXI. Într-o abordare pluridisciplinară, cu specialişti din Istorie, Sociologie, Lingvistică, Ştiinţe Politice se reuşeşte o revalorizare a conceptului de naţiune şi a valenţelor sale, descărcate fiind de toate tarele secolului totalitarismelor şi prezentate într-o formulă pe deplin acceptabilă în noul mileniu. Continue reading