Gâlceava numită campanie pentru europarlamentare

Pe 25 aprilie, orele 00.00, cohortele de propagandişti, cărora în acea seară nici măcar berea nu le-a mai tihnit, au pornit cu entuzism şi dragoste pentru popor să convingă electoratul că marfa lor este cea mai bună, mai proaspătă, mai neaoşă, mai oacheşă, pentru a sta pe tarabele Parlamentului European şi a decide viitorul oamenilor din cadrul acestui construct politico-economic sau/şi cultural. Fără a înţelege prea bine de ce fac acest lucru, armatele de tineri în special, adică acea categorie socială căreia toţi zâmbitorii de pe hârtie le promit locuri de muncă şi „viitor de aur”, au împânzit ţara cu afişe. Sunt imuni la ceea ce scrie pe imaginile pe care le lipesc. Cei mai mulţi nu sunt la prima acţiune de acest gen, au deja experienţă şi ştiu că nu este decât o rutină din care primeşti ceva bani. Nici în urmă cu un an, doi, patru sau opt nu s-a schimbat nimic, deşi esenţa mesajelor era aceiaşi. Continue reading

Estul și coliziunea celor mai primitive naționalisme europene

      Criza ucraineană, cu actualele şi poate cu viitoarele ei episoade, este epilogul unui fenomen îngrijorător care se dezvoltă în estul Europei în ultimele două decenii: cele mai primitive naţionalisme de pe continent – cel ucrainean şi cel rusesc – au intrat  într-o coliziune de maxim impact. Într-un fel, nu explozia de etnicitate exacerbată poate surprinde, ci mai degrabă cele două decenii anterioare de relativă linişte. Spunem asta deoarece istoricul relaţiilor ruso-ucrainene, în momentele în care statul moscovit era slăbit şi nu reuşea să domine Europa de Est – imediat după 1917 sau după 1941 – nu a însemnat decît înfruntări de cruzime şi forţă. Traumele colective acumulate în timp, trecînd prin marea foamete interbelică care a cauzat moartea a milioane de ucraineni, fac aproape imposibilă reconcilierea pe timp scurt sau mediu, între cele două naţiuni slave.

Revolta populară din Kiev, fuga preşedintelui Ianukovici şi ridicarea etnicilor ruşi din estul şi sudul Ucrainei pun Europa în faţa unui fragment de criză naţionalistă care se aseamănă mai degrabă cu fenomene similare europene din timpul destructurării marilor imperii continentale, din vremea Primului Război Mondial. Naţionalismul ruşilor şi ucrainenilor este parcă unul încrementi în tiparul secolului XIX, agresiv şi teritorial,  şi seamănă cu o relicvă de muzeu pentru restul popoarelor europene, care se află în altă etapă istorică.

Continue reading

Casa Rusia. Contactele culturale și economice ruso-române (ne)stabilite la Iași

         Pentru  zilele de 25-26 martie se anunța la Iași o conferință de amploare cu titlul „The next generation perspective on Russian-Romanian conections”.

Manifestarea a fost dedicată dezbaterii proiectului referitor la înființarea în Iaşi a Centrului de Cultură ”Casa Rusia” şi a Centrului de Afaceri Rus în România, două proiecte ce reprezintă o iniţiativă a Grupului de Sprijin şi Dezvoltare Socială FULCRUM și se vor a fi de maximă importanţă pentru viaţa economică, socială şi culturală a oraşului şi a regiunii.

 A fost anunțată prezența la eveniment a prim-ministrului Victor Ponta, a ministrului de externe, Titus Corlăţean, a ambasadorului Federaţiei Ruse în România Oleg S. Malginov și reprezentați ai administrației locale. Aceștia însă nu au fost prezenți, organizatorii motivând că lipsa lor  se datorează problemelor internaționale actuale și crizei din Ucraina.  

Continue reading

Tăcerea Europei de Est

Existenţa noastră într-un spaţiu bine demarcat, care are deja o marcă de identitate, ne obligă să gândim prezentul şi viitorul la o scară regională. Aparţinem unei vaste arii atipice, conglomerat de naţiuni şi state, care posedă suficiente caracteristici comune dar şi numeroase diferenţieri, de la nord la sud, de la est la vest, în funcţie de religie, cultură sau nivel de dezvoltare. Semănăm oarecum cu Europa de Vest, dar niciodată nu putem fi turnaţi în aceleaşi tipare, avem virtuţi aparte, dar şi slăbiciuni multiple. Mai întotdeauna ne dorim un altfel de destin şi insistăm să ne iluzionăm că într-o zi Europa de Est va reuşi să-şi depăşească neputinţele, arzând şi ea, dacă nu într-o misiune planetară, măcar într-o strategie dinamică, care să aducă o amprentă nouă în politica mondială. Continue reading