2015: anul aniversărilor editoriale la Iaşi

Anul 2015 marchează peste două decenii de activitate editorială pentru două mari edituri din urbea Iaşilor. Este vorba de editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi de editura „Polirom”.

invitatieAstfel, editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” împlineşte 25 de ani de existenţă. Piatra de temelie a fost pusă în ianuarie 1990, fiind prima editură universitară înfiinţată în România după 1989.. Editura înregistrează peste 1200 de titluri publicate – în majoritate noutăţi editoriale, dar şi traduceri şi reeditări ale unor lucrări de referinţă din cultura română şi universală, peste 1000 de autori înscrişi în portofoliu, 40 de publicaţii periodice şi reviste ştiinţifice editate anual, şi 88 de premii obţinute.

logo-20-de-aniEditura „Polirom” este înfiinţată în februarie 1995, împlinind 20 de ani de prezenţă pe piaţa editorială din România. „Polirom” a publicat până în prezent peste 5500 de titluri, peste 13 milioane de volume tipărite, peste 60 de colecţii şi serii. Din 2005, Editura „Cartea Românească”, înfiinţată în 1919 şi una dintre cele mai prestigioase edituri autohtone, beneficiază de sprijinul logistic, managerial și financiar al Editurii Polirom.

Asociaţia Chronos urează la mulţi ani celor două edituri ieşene!

Gala „Oamenii Timpului”

În virtutea misiunii sale și a implicării comunitare pe care a dovedit-o și în ultimul sfert de veac, revista de cultură contemporană TIMPUL patronează, începând cu anul 2014, Gala OAMENII TIMPULUI. Scopul evenimentului este cel de recunoaștere publică a acelor personalități și/sau organizații, din plan local, național și internațional, care contribuie la dezvoltarea culturală și instituțională a spațiului românesc, în spiritul valorilor proprii unei societăți democratice.

Ediția I a Galei OAMENII TIMPULUI va încheia, pe data de 13 decembrie 2014, prin ceremonia de acordare a Premiilor OAMENII TIMPULUI, o campanie de promovare a valorilor Iașului, gândită în termenii unei reverențe pe care întreaga comunitate este datoare să o facă față de personalitățile care, prin rezultatele profesionale de excepție obținute în cursul acestui an, întăresc blazonul orașului.

Evenimentul va avea loc pe 13 decembrie 2014 în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași și va debuta cu o dezbatere referitoare la jurnalismul cultural și implicarea socială, la care vor participa cele mai autorizate voci ale domeniului din plan național. Continue reading

Cine ne-a furat pădurea?!

image1sSe spune că pădurile sunt plămânii planetei. Reieşind din această afirmaţie, deducem cu uşurinţă că dacă  rămânem fără păduri, nu va mai exista viaţă.  În urmă cu 8 – 10 mii de ani, înainte de apariţia agriculturii, se estimează că pădurile globului ocupau aproximativ 40% din suprafaţa uscatului. În prezent, fondul forestier mondial ocupă doar aproximativ 27% (4 miliarde ha) din suprafaţaTerrei.

La moment, doar 10% din teritoriul Republicii Moldova este ocupat de păduri, în România – 27,7 %, în timp ce media în Europa este de 32%.

Acum 2000 de ani, teritoriul ocupat de aceste două state (pe atunci Dacia) avea 70 – 80% din suprafaţă acoperită cu păduri de foioase şi răşinoase. Chiar şi marginile celor două „stepe ale geţilor”, actualul Bărăgan şi actualul Bugeac – erau şi sunt foarte potrivite pentru pădure. Continue reading

O CALE CĂTRE ROMÂNIA PROFUNDA

Pentru a ieşi din universul micului ecran, pentru a încerca măcar încetinirea invaziei omului plat, homo planis, a lui homo videns aservit ecranului TV şi/sau Laptop, avem şansa întoarcerii şi descoperirii căii de acces către România profundă, către România reală, întru cercetarea şi descoperirea viziunii româneşti asupra lumii revelată de tradiţiile şi literatura populară. Este poarta împărătească prin care intrăm în lumea realului, eliberîndu-ne de fascinaţia oglinzii fermecate e ecranului plat, recăpătînd viziunea integratoare a umanităţii din noi. Mircea Eliade, în eseul Teme folclorice şi creaţie artistică, din volumul Insula lui Euthanasius (1943), vorbeşte despre rolul porţii, care împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa insului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viaţă, în viaţa reală de afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintîi; ciclul e închis, şi poarta rămîne mai departe, cu un om mai puţin, să vegheze alte naşteri, alte nunţi, alte morţi. Continue reading

„Micul” haos urban

 Iaşul a intrat în zodia prefacerilor. Unele ample şi decisive. Preia un model care s-a aplicat şi în alte părţi (Sibiu, Timişoara, etc) şi care, cu toate dificultăţile de parcurs, a fost unul de succes în cele din urmă. Paralela cu celelalte cazuri, însă, nu ţine decât până la un punct. Edilii locali, într-un discurs şablon, îşi cer scuze pentru „micile” inconveniente provocate ieşenilor dar promit în final o modernizare decisivă a oraşului. Problema e că…..finalul nu se întrevede. Refacerea zonei centrale a Sibiului a durat 2 ani dar la noi după 3 ani obositori parcă suntem tot într-un nou început. Iar ce e mai îngrijorător, răbdarea şi înţelegerea au ajuns la o limită iar nervii ieşenilor încep să cedeze. Coşmarul urban este însă etern (foto: ziarelive.ro). Continue reading

Curtea domnească din Iași și „arta restaurării” profitabile

        În jurul anului 1900, cercurile politice de la Bucureşti au decis să restaureze principalele monumente istorice din Iaşi: Curtea domnească, biserica Sf. Nicolae Domnesc şi biserica mănăstirii Sf. Trei Ierarhi. Iniţiativa a bucurat nespus pe ieşeni, însă după începerea lucrărilor elita culturală moldavă a fost oripilată de soluţiile de „restaurare” folosite de arhitecţii implicaţi: Lecomte du Nouy şi I. D. Berindei. Biserica mănăstirii Sf. Trei Ierarhi a fost profund modificată faţă de ctitoria lui Vasile Lupu, iar biserica Sf. Nicolae Domnesc, construită de Ştefan cel Mare, a fost practic demolată şi reconstruită din temelie. În timpul lucrărilor de la Palatul Administrativ, ridicat pe ruinele Curţii domneşti, au fost descoperite o sumedenie de fundaţii şi pivniţe ce au aparţinut cândva palatelor domnilor Moldovei. Marea majoritate a acestora au fost sacrificate pentru a face loc noului Palat Administrativ şi de Justiţie, actualul Palat al Culturii din Iaşi. Continue reading

Salvați subteranele Palatului Culturii din Iași!

Apel către intelectualitatea ieşeană, mediul politic şi factorii decizionali administrativi  

          Sub ochiul nostru atent doar la problemele efemere ale cotidianului se produce, în mod silenţios dar decisiv, un atac dramatic la patrimoniul şi identitatea locală.  O mostră unică de memorie arheologică medievală, parte din vechile palate ale domnitorilor Moldovei, este pe punctul de a fi acoperită pentru totdeauna, din inconştienţă şi rea voinţă. Dacă „înţelegem” activismul demolator şi aducător de grabnic profit  al constructorilor, să mai spunem că factorii culturali implicaţi acolo (conducerea Palatului Culturii, arheologi, istorici, Comisii bucureştene de specialitate) au avut ori o atitudine de opoziţie călduţă ori una de-a dreptul colaboraţionistă, de pactizare cu distrugătorii. Continue reading

Proiect: „Iașii, atunci și acum”

Propunem un proiect intitulat “Iaşii, atunci şi acum“, în care locuri şi edificii ignorate să fie înfăţişate aşa cum apar în ilustraţii de arhivă, după cum le-a surprins privitorul de altă dată, dar şi în imagini recente, din în zilele noastre. Am dori o expoziţie dublată de un album care să înfăţişeze aceste obiective de patrimoniu, însoţindu-le cu o informaţie cât mai bogată de ordin istoric şi cultural. Un simpozion şi editarea volum de studii sunt, de asemenea, acţiuni care vor pune în valoare rezultatele demersului nostru.

Continue reading