Graba de a părea educaţi

4430444-A-person-or-people-in-a-hurry-run-a-day-long-race-against-time-on-clocks--Stock-Vector

Un proverb românesc spune că „graba strică treaba”, iar un altul îl completează adăugând că „cine se grăbeşte, curând osteneşte”. Fie că vorbim de individ, fie de comunitate, cele două proverbe nu îşi pierd validitatea. Dacă indivizii care alcătuiesc comunitatea îşi fac temele serios, ajung la aceeaşi concluzie. Pentru a-ţi face însă temele este nevoie de valori şi modele, îndrumare şi formare, muncă şi dedicare. Mai pe scurt, este nevoie de parcurgerea drumului neasfaltat al educaţiei.

Tocmai educaţia este capitolul la care stăm cel mai prost, însă nu nepărat din cauza motivelor cel mai des invocate (sistem educaţional de stat prost gândit şi oricum „prea de stat”, sau salarizarea inadecvată a cadrelor didactice), ci mai ales din cauza unei reflecţii insuficiente asupra conceptului de educatio. Continue reading

Cultura păcii

„Schimbarea” care a survenit în România odată cu înlăturarea deloc elegantă a cuplului Ceauşescu a aruncat ţara noastră pe extenuantul drum al tranziţiei: tranziţie politică, economică şi mentalitară… Obiectivele guvernărilor post-decembriste au fost şi, din păcate încă rămân, de a democratiza sistemul politic, de a pune în funcţiune o economie de piaţă competitivă şi, nu în ultimul rând, de „a diminua” impactul coliziunii dintre valorile societale vestice şi orizontul mentalitar comunizat al cetaţenilor români.

Tocmai acest ultim aspect era şi este cel mai important, pentru că atât politicul cât şi economicul sunt determinate de predispoziţia mentală faţă de acele idei interzise de regimul comunist dar care asigură stabilitatea şi fundamentează coeziunea unei societăţi. Continue reading

A fi creştin-democrat

shaking-handsO societate are viitor dacă se bazează pe oameni capabili să articuleze politic dinamica preocupărilor umane. Din acest motiv, este nevoie de idei şi de dezbateri tematice care să surprindă constantele şi să aproximeze variabilele dăinuirii în timp a comunităţilor omeneşti. Exerciţiul dialogului presupune existenţa mai multor matrice teoretice care să se îmbine în vederea unui sinteze coerente şi concrete. Aşadar, ce înseamnă a avea o cultură politică creştin-democrată?

O întrebare firească dacă ţinem cont de constatarea că valoarea empirică a unei asemenea orientări (meta)politice nu a putut fi încă observată pe teritoriul României, decât eventual tangenţial, la nivel individual şi oricum mai mult în mod declarativ. Continue reading

Să ne facem o idee despre cultura politică

semne-de-intrebare1Decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţional aliniatul 3 al articolului 19 din legea partidelor politice (nr.14/2003) ar putea fi imboldul pe care societatea românească îl aşteaptă pentru a reveni din vacanţa tranziţiei. Dacă în Parlament s-ar demara un proces de revizuire al respectivului aliniat pentru a transforma legea în una mai permisivă, atunci scena politică ar putea să se îmbogăţească de multe idei care până acum nu au fost reprezentate politic nici măcar la nivel extra-parlamentar. Legea concurenţei afirmă că atunci când oferta este mai proaspătă şi mai diversificată, calitatea are şanse mai mari să fie „degustată”. O asemenea supoziţie se aplică pentru orice activitate umană, inclusiv pentru cea politică. Continue reading

Volumul „Drept, legislaţie şi libertate” de F.A. Hayek, prezentat de H.R. Patapievici la Bucureşti

Miercuri, 18 februarie a.c., la librăria Bizantină din Bucureşti, Horia-Roman Patapievici, a fost „librar pentru o zi” şi a prezentat mai multe cărţi, printre care şi volumul „Drept, legislaţie şi libertate. O nouă formulare a principiilor liberale de justiţie şi economie politică”, al lui Frierich August von Hayek.

Cartea a fost tradusă de Gabriel Mursa şi a apărut în 2014 la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cuprinzând toate cele trei volume din studiul lui Hayek referitor la ordinea politică într-o societate liberă: „Reguli şi ordine”, „Mirajul justiţiei sociale” şi „Ordinea politică a oamenilor liberi”.

Astfel, pornind de la unul din principiile de bază ale liberalismului (libertatea este naturală, pe când egalitatea derivă din tipologia instituţiilor umane), Patapievici a amintit de elementul definitoriu şi, totodată, inovator al gândirii lui Hayek, şi anume conceptul de „ordine spontană”. Continue reading

Nevoia de civism

MiciiVictoriiCivice-logo-580px-013Prezenţa mare la vot din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale de anul trecut, cea mai mare din ultimii 18 ani, este un semn că românii s-au săturat de eterna tranziţie post-decembristă, fiind totodată un indicator al faptului că aceştia au înţeles că votul este datoria minimă care trebuie îndeplinită de către societatea civilă pentru ca democraţia să funcţioneze. Mobilizarea cetăţenilor este îmbucurătoare, chiar dacă pentru o eficienţă sporită a democraţiei este nevoie de mai mult.

Oricare ar fi „aleşii poporului”, aceştia nu vor putea cu adevărat să fie reprezentativi pentru electorat atât timp cât vocea cetăţenească nu se face auzită în mod concret, lucid şi nu în cele din urmă, civilizat. Şi nu mă refer aici doar la opinia publică adesea „vocală” prin intermediul mass-mediei, ci la prestanţa societăţii civile care este încă absentă nemotivat. Continue reading

Ubicuitatea politicii

Datorită alegerilor recent încheiate, cetăţenii români s-au confruntat cu o situaţie puţin încurajantă pentru o societate încă tânără: au fost efectiv presaţi să aleagă între „rău” şi „bine” sau mai exact între cei doi candidaţi din turul al doilea, unul reprezentând „răul” şi celălalt neapărat „binele”. Felul în care a fost construită campania electorală a lăsat impresia că avem de a face cu un candidat care întruchipează „lumina” şi celălalt care nu putea să fie decât întruchiparea „întunericului”. Modalitatea în care a fost construită imaginea candidaţilor, atacurile virulente şi continue împotriva adversarului sau activitatea deformantă a mass-mediei au polarizat echilibrul precar al societăţii româneşti. Principala tabără vinovată pentru această stare de fapt a fost coaliţia condusă de PSD, lipsa scrupulelor şi a măsurii caracterizând întreaga campanie electorală a acestei coaliţii. Tabăra opusă nu are „merite” deosebite pentru cele consemnate mai sus, dând dovadă de relativă ponderaţie în efortul de a-şi construi propria imagine . Continue reading

Reticenţa politică sau cum dreapta îşi abandonează valorile

Începutul de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale oferă observatorului politic o panoramă destul de evidentă a temelor abordate recurent de către candidaţi. Cea reflectată poate cel mai expresiv de către candidaţii cotaţi cel mai bine de către experţi pare a fi tematica legată de identitate. Şi nu mă refer aici doar la identitatea etnică ci şi la cea spirituală sau cea socio-economică. Nu abordarea tridimensională ar trebui să ne surprindă, ci axialitatea şi destinatarul discursului articulat de către candidaţi. Mai exact, care tabără foloseşte mai incisiv o astfel de tematică şi cum dezvoltă aceasta propria viziune asupra subiectului?

Atât dreapta, în special prin candidatul ACL, cât şi stânga prin candidatul PSD, au avut posibilitatea de a-şi expune concepţia asupra nevoii polimorfe de identitate, însă ceea ce se poate remarca este faptul că în general oamenii stângii au fost mult mai activi din acestă perspectivă. Afişele electorale, dezbaterile televizate, declaraţiile sau articolele de presă şi chiar atacurile la persoana contracandidaţilor, relevă un mesaj identitar înţeles ca sumă a caracteristicilor materiale şi spirituale ale persoanei umane, mult mai vizibil la reprezentanţii stângii decât la vocile de dreapta. Continue reading

Atavism mediatic

101În săptămânile din urmă, societatea românească s-a confruntat cu o veritabilă şarjă împotriva justiţiei, un val de nemulţumire catalizat de către un trustul media Intact (Antena 1, Antena 2, Antena 3, Jurnalul Naţional, Radio Zu, etc.) şi îndreptat împotriva sistemului judiciar autohton. Fără a face vreun proces de intenţie şi fără a intra în „culisele” care au declanşat această ofensivă, doresc să invit cititorii pentru a reflecta asupra faptului în sine.

Un astfel de atac mediatic ar putea indica un moment de cumpănă deoarece nu este exclus să hrănească o isterie latentă care să ne trimite cu gândul la „trecerea” pe care Georges Sorel a avut-o asupra cititorului de rând şi asupra elitelor atunci când la începutul secolului al XX-lea a publicat cartea „Reflecţii asupra violenţei” (1908). Trimiterea ar putea părea forţată însă doresc a reaminti că în lucrarea mai sus enunţată G. Sorel postulează ideea conform căreia miturile adaptate la timp şi spaţiu sunt vectori care influenţează decisiv istoria; unele fantasme sau himere nu trebuie să aibă nimic de-a face cu raţiunea pentru a se manifesta concret în societate, mai ales atunci când „prind forme înaripate” în mentalul colectiv. Continue reading

Impresii despre campania electorală pentru europarlamentare

logoPentru a evita atrofierea sensibilităţii cetăţeneşti faţă de politic, dar mai ales pentru a fundamenta un proiect societal coerent şi consistent este nevoie de un flux continuu de idei dinspre politicieni înspre cetăţeni şi viceversa. Asta presupune interes cetăţenesc pentru noţiunile de bază ale culturii politice şi pentru treburile publice ale comunităţii; de partea cealaltă, politicianul trebuie să dea dovadă de transparenţă în activitatea sa de reprezentant al cetăţenilor şi de capacitate managerială dovedită sau în orice caz „anunţată” de principiile îmbrăţişate şi de mesajul electoral al partidului de apartenenţă sau de cel personal. Continue reading