Pentru o cultură constructivă a dezbaterii

other-table

Înainte de toate, ne punem următoarea problemă: are vreun sens această idee de cultură constructivă a dezbaterii? Poate dacă nu ne-ar atrage atenţia valurile de reacţii la unele evenimente ale cotidianului, o asemenea chestiune ar fi lipsită de legitimitate, sau pur şi simplu ar putea fi pusă sub semnul interogaţiei în urma celor mai mărunte evenimente care ating, câtuşi de puţin, sfera spaţiului public.

Admitem aserţiunea că un formator de opinie, fie că se consideră liberal, socialist, conservator, etc. – respingem din această ecuaţia orice formă de coagulare a unui discurs extremist – înţelege să se raporteze în maniere distincte, sau să-şi asume poziţii mai mult sau mai puţin critice faţă de normele după care este gândit spaţiul public. Deşi există o astfel de barieră în coagularea unui discurs comun, nu considerăm atipică prezenţa înţelesului de solidaritate. Continue reading

Familia în satul românesc. Noi provocări și redefiniri

pictura-zilei-casa-taraneasca

După o perioadă destul de agitată, pe parcursul căreia comunitatea rurală românească a revenit în centrul atenției prin ipostaze profunde pe care pare că de multe ori le ascunde, credem de cuviință că este necesară o repunere a nucleului social – familia – sub semnul unor noi interogații și interpretări. De regulă, atunci când constatăm interacțiunile dintre justiție, de oricare tip ar fi aceasta, și spațiul rural, suntem nevoiți să asistăm la adevărate „cutremure” și agitații Social Media. Indiferent dacă la bază există evenimente reale, inventate sau provocate de unii actori ai mijloacelor de informație actuale, avem ocazia de a descoperi permanent lucruri noi care șochează o parte considerabilă din rândul altor categorii sociale. Toate încununează complexitatea evoluției satului românesc.

Ceea ce surprinde, este faptul că avem nevoie de evenimente conjuncturale pentru a regăsi unele înțelesuri de solidaritate și coeziune din interiorul comunității rurale românești. Parcurgând unele lecturi sau intervenții publicistice, observăm multe tentative de analiză ce își trasează obiective cât se poate de clare pentru a explica prăbușirea spațiului rural din aproape toate punctele de vedere: „moștenirea” unui regim totalitar de tip comunist, efectele nivelului de scăzut de trai, sistemul educațional precar etc. Continue reading

Conferinţa FILIT: Cuvintele puterii. Literatură şi ideologie în România comunistă, faţă-n faţă cu diletantismul

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) a reprezentat pentru lumea culturală ieşeană, şi nu numai, dovada cea mai clară a unui proiect de mare succes. În ciuda numeroaselor critici declanşate după finalul primei ediţii (2013) – subiectul principal constând în atenţia specială acordată festivalului de autorităţile locale prin stabilirea unui buget consistent necesar la organizarea activităţilor – evenimentul manageriat de către cunoscutul scriitor Dan Lungu (director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi) a reuşit să ofere un adevărat exemplu de continuitate la nivel înalt a promovării spaţiului cultural românesc. Mai mult decât atât, ediţia a II-a a FILIT a reuşit să devanseze cu mult cifrele din anul anterior, atât în cazul numărului de invitaţi sau al activităţilor desfăşurate, cât mai ales în privinţa atenţiei mediatice de care a beneficiat. Bineînţeles, toate aceste rezultate pozitive au fost alimentate pe parcurs şi de numele „cu greutate” care au încântat publicul ieşean cu discursul şi experienţele intelectuale ale acestora. Personalităţii ale culturii româneşti şi internaţionale precum David Lodge, Guillermo Arriaga, Herta Müller, Mircea Cărtărescu sau Norman Manea a fost invitaţii speciali ai Serilor FILIT.

La fel ca în cazul majorităţii evenimentelor de o asemenea anvergură, nu au putut lipsi momente mai puţin plăcute sau care au dezamăgit prin atenţia acordată. În această categorie de evenimente s-a încadrat, din multe puncte de vedere, şi Conferinţa Naţională „Cuvintele puterii. Literatură şi ideologie în România comunistă”. Deşi specialiştii provocaţi să aibă intervenţii pe subiect sunt cunoscuţi, fie în mediul academic ieşean (Bogdan Creţu, Antonio Patraş, Daniel Şandru), fie provin din celelalte celelalte mari centre universitare româneşti şi din lumea scriitorilor (Mioara Anton, Vasile Ernu, Cristian Vasile, Zoltán Rostás), atmosfera creată a fost mai degrabă una de discuţie purtată în pauza dintre alte evenimente înscrise în programul fiecăruia. Continue reading