Salvați subteranele Palatului Culturii din Iași!

Apel către intelectualitatea ieşeană, mediul politic şi factorii decizionali administrativi  

          Sub ochiul nostru atent doar la problemele efemere ale cotidianului se produce, în mod silenţios dar decisiv, un atac dramatic la patrimoniul şi identitatea locală.  O mostră unică de memorie arheologică medievală, parte din vechile palate ale domnitorilor Moldovei, este pe punctul de a fi acoperită pentru totdeauna, din inconştienţă şi rea voinţă. Dacă „înţelegem” activismul demolator şi aducător de grabnic profit  al constructorilor, să mai spunem că factorii culturali implicaţi acolo (conducerea Palatului Culturii, arheologi, istorici, Comisii bucureştene de specialitate) au avut ori o atitudine de opoziţie călduţă ori una de-a dreptul colaboraţionistă, de pactizare cu distrugătorii.

Palatul Culturii din Iaşi se  află în toiul unui amplu proces de consolidare şi restaurare,  pe baza unui proiect întocmit de S.C. ImpexRomcatel S.A, avizat de Ministerul Culturii şi executat de S.C. Iasicon S.A.

Din presa scrisă locală, am aflat, cu foarte mare interes, că în timpul lucrărilor de reabilitare a Palatului Culturii au apărut vestigii arheologice ale vechilor palate din Curtea Domnească de la Iaşi din secolele XV-XIX. Potrivit arheologilor implicaţi în cercetarea complexelor depistate, sub Palatul Culturii s-a descoperit cel mai vechi cimitir din Iaşi, fundaţii şi fragmente de ziduri din palatele de odinioară înălţate de domni precum   Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu,  Grigore Ghica şi Alexandru Moruzi. Cel mai interesant obiectiv pare a fi un mare demisol a unei case domneşti ce măsoară zeci de metri m lungime, 15 m lăţime şi aproximativ 4 m înălţime. Demisolul, situat sub  aripa de est a actualului Palat şi păstrat fragmentat de intervenţii mai noi, datează, în forma cea mai veche, din epoca lui Ştefan cel Mare şi este prevăzut cu ferestre, bolţi semicilindrice şi arce largi de piatră şi cărămidă după tipul caselor domneşti din mănăstirile medievale.

Din nefericire,  într-un gest aproape sinucigaş al  (identităţii) ieşenilor, vechile palate ale domnilor Moldovei, ce zac într-o stare deplorabilă sub actualul Palat,  în loc să fie consolidate şi  restaurate pentru a fi oferite spre vizitare publicului larg, vor fi astupate cu pământ şi acoperite de un planşeu de beton, înlăturându-se astfel posibilitatea de a fi introduse într-un circuit turistic. Întrucât Palatul Culturii din Iaşi, depozitarul unor vestigii arheologice de maximă importanţă pentru istoria locală şi naţională, fiind monument de categoria A este sub responsabilitatea directă a Ministerului Culturii, facem un apel la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi la Comisia Naţională de Arheologie pentru salvarea şi valorificarea în cele mai bune condiţii a rămăşiţelor vechilor palate ale Curţii domneşti din Iaşi (sursă foto: adevărul.ro).

Pentru mai multe detalii a se vedea:

http://www.evenimentul.ro/articol/necropola-mai-veche-decat-iasul-la-palatul-culturii.html
http://www.adevarul.ro/locale/iasi/Labirintul-Palatul-Culturii-Iasi_5_673782627.html
http://www.stiri.com.ro/stire-25347/labirintul-misterios-de-600-de-ani-de-sub-palatul-culturii.html

5 thoughts on “Salvați subteranele Palatului Culturii din Iași!

  1. Sper ca reprezentantii PAlatului Culturii sa salveze aceste vestigii arheologice, si sa le valorifice arhelogic si turistic, mai ales ca tot este ,inca in santier, Palatul, pacat ca s-a dat acordul pentru distrugerea „fetei” paltului cu acel monstruos moll, responsabilitate si constiinta, va doresc, mai ales celor vizati sa apere si valorifice Patrimoniul tarii.

    • proiectantul a prevazut anumite zone care urmeaza a fi amenajate. Nu toate zonele pentru ca ar fi pus in pericol stabilitatea palatului. Proiectul are toate avizele coisiilor din ministerul culturii
      Nu va grabiti sa aruncati cu pietre. Nu vrea nimeni distrugerea palatului

    • Sper ca, conducerea Complexului Muzeal National Moldova, factorii decizionali din cadrul Ministerului Culturii, Primariei si Consiliului Judetean, arheologii si istoricii, nu numai ieseni, sa se implice si sa salveze aceste vestigii si marturii ale istoriei Moldovei si sa le includa in circuitiul turistic al Iasului, sporind astfel farmecul orasului. Ar fi pacat sa dispara pentru totdeauna, dupa ce au avut sansa sa iasa la lumina..
      Stefania Ciubotaru
      Muzeograf
      Muzeul National Cotroceni Bucuresti

  2. Au fost obtinute avize, e adevarat…dar ele reflecta totalul dezinteres al Comisiei monumentelor..si al altor comisii..pt cazul acesta de la Iasi. Multe avize se iau prin mituiri grosolane sau prin oferte de ajutor in contrapartida, pentru a obtine unda verde pe alte santiere din tara.
    In proiectul actual…se va face vizibila doar o sectiune foarte mica…nereprezentativa…din acele descoperiri… In nici un caz vizibilitatea pentru o sectiune mai larga nu ar afecta structurile de rezistenta. Astea sunt minciune de ale celor care lucreaza acolo. Punerea in valoare a acelor vestigii ar afecta doar profitul deoarece ca din suma primita de la Minister, firma ar trebui sa faca unele cheltuieli suplimentare…si nu-i convine deloc.

Comments are closed.